Scenariu, regie, productie,  business cinematografic, manager al televiziunii nationale, organizator al TIFF& GOPO: toate, cu tine pe afis. In ce rol te-ai simtit cel mai bine?

Cand regizez e cel mai mare challenge personal, cand produc filme e foarte intens si solicitant, iar cand se apropie TIFF-ul simt ca sunt in priza all day long. Si, da, in timpul TIFF-ului ma simt cel mai bine.

Ce film n-ai face niciodata?

N-as face un remake la Titanic sau Gladiator.

Daca Romania ar fi aratat altfel, ar fi avut un altfel de trecut, care ar fi fost scenariile care ar fi reprezentat industria de film a tarii noastre in competitiile internationale?

Povesti de dragoste.

Cate sali de cinema iti doresti pentru Romania?

Peste 300.

« De ce eu ? » se vede si cu sala plina. Marketing puternic sau mesaj puternic?

Curiozitate. Subiect fierbinte.Un film despre noi.

Te pregatesti pentru a 9-a editie a Galei Gopo. A crescut frumos acest eveniment. Ce-i lipseste?

Filme mai bune si mai diverse.

Recent, te aflai la Marsilia si ne-ai trimis poze cu Duster, surprins circuland pe strazi. Te-ai simtit un roman si mai important?

M-am simtit mandru ca vad o masina romaneasca foarte departe de casa. Si m-am gandit imediat ca, de fapt, e perfect normal, calitatea si buna executie trec granitele, in orice domeniu.

Emilian Oprea (Cristian) se deplasa cu Dacia 1300, inmatriculata NUP, la filmarile « De ce eu ? » sau era doar « obiect de recuzita »?

Numarul B 39 NUP nu e o inventie scenaristica; este exact numarul de inmatriculare al masinii care a apartinut procurorului Cristian Panait.

Mai citesti?

Da. Am 3 carti pe care incerc sa le termin, le-am inceput cumva simultan. Soldatii de Adrian Schiop, The Curve de Nicholas Lovell si Fetita care se juca de-a Dumnezeu de Dan Lungu.

Care ar fi rolul pe care ti-ar placea sa-l joci, daca ar fi sa te distribui intr-un film?

Nu stiu. N-am imaginatie. Ii las pe altii sa aprecieze unde ma potrivesc mai bine.

La ce lucrezi?

Pregatim TIFF-ul, asta e proiectul de suflet. Si ma tot gandesc la un proiect drag mie, pus deoparte de citiva ani, dar la care vreau sa revin: Trixy, povestea unui celebru dansator din Romania interbelica.